Politicienii avanseaz\u0103 cu rapiditate \u00eentr-un proiect care permite modificarea limitelor ariilior protejate pentru dezvoltarea unor proiecte distructive \u0219i ineficiente de amenaj\u0103ri hidrotehnice (modificarea \u015fi completarea art.(56 indice 1) din Ordonan\u0163a de urgen\u0163\u0103 a Guvernului nr.57\/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei \u0219i faunei s\u0103lbatice (B712\/2022).<\/p>\n\n\n\n\n\n\n\n
Modific\u0103rile propuse \u00eencalc\u0103 constitu\u021bia \u0219i principiile statului de drept, principiul retroactivit\u0103\u021bii legii \u0219i conduc la subminarea ariilor naturale protejate ale Rom\u00e2niei. Amendamentul propune o modificare care ridic\u0103 probleme majore privind viitorul resurselor naturale din zonele ce vor fi afectate de aceste investi\u021bii, \u00een special \u00een contextul schimb\u0103rilor climatice \u0219i a riscurilor de diminuare a debitelor generate de seceta prelungit\u0103, f\u0103r\u0103 un aport semnificativ la economia \u021b\u0103rii sau la solu\u021bionarea crizei energetice.<\/p>\n\n\n\n
Contribu\u021bia proiectelor energetice vizate de amendament este nesemnificativ\u0103, infim\u0103 chiar, \u00een compara\u021bie cu distrugerea cauzat\u0103 naturii, \u0219i nu ar rezolva problema privind cre\u0219terea pre\u021bului energiei electrice invocat\u0103 de ini\u021biatorii proiectului de lege. Aceea\u0219i cantitate de energie ar putea fi ob\u021binut\u0103 folosind panouri fotovoltaice. Potrivit unei analize WWF<\/a>, poten\u021bialul eolian \u0219i solar cu impact redus, \u00een loca\u021bii precum terenurile degradate \u0219i acoperi\u0219uri, reprezint\u0103 echivalentul a de 17 ori \u021bintele de energie regenerabil\u0103 la care s-au angajat \u021b\u0103rile \u00een temeiul Acordului climatic de la Paris \u0219i ar trebui s\u0103 permit\u0103 aproape tuturor \u021b\u0103rilor s\u0103 realizeze sisteme energetice cu emisii reduse de carbon, cu costuri reduse \u0219i cu impact redus asupra naturii. <\/p>\n\n\n\n Amendamentul propus contravine legisla\u021biei europene privind protec\u021bia mediului \u0219i nu evalueaz\u0103 impactul adopt\u0103rii ei, nici \u00een termeni de cantitate de energie produs\u0103, nici de impact asupra mediului. Rom\u00e2nia este \u00een procedur\u0103 de infringement \u00eenc\u0103 din 2015, pentru \u00eenc\u0103lcarea legisla\u021biei na\u021bionale \u0219i a legisla\u021biei europene privind conservarea naturii \u0219i realizarea de proiecte hidroenergetice \u00een arii protejate. Infringement care nici p\u00e2n\u0103 la momentul prezent nu a fost solu\u021bionat, \u0219i pentru care \u021bara noastr\u0103 risc\u0103 s\u0103 primeasc\u0103 amenzi substan\u021biale.<\/p>\n\n\n\n Amendamentul \u00eencalc\u0103 legisla\u021bia european\u0103, fapt confirmat \u00een 2021 de c\u0103tre Comisia European\u0103<\/a> care permite modificarea ariilor doar \u00een mod excep\u021bional<\/a> \u00een situa\u021bia \u00een care:<\/p>\n\n\n\n \u25cf se face dovada autentic\u0103 a erorii \u0219tiin\u021bifice potrivit c\u0103reia o arie protejat\u0103 ar fi fost desemnat\u0103 eronat<\/p>\n\n\n\n \u25cf exist\u0103 evolu\u021bii naturale ale habitatelor \u0219i speciilor de interes european ce nu pot fi prevenite <\/p>\n\n\n\n \u25cf prin aplicarea corespunz\u0103toare, la nivel de proiect, a dispozi\u021biilor Articolului 6(4) din Directiva Habitate. Situa\u021bia actual\u0103, de facilitarea a investi\u021biilor economice, a\u0219a cum este construirea de hidrocentrale, nu este una care s\u0103 permit\u0103 modificarea limitelor ariilor protejate.<\/p>\n\n\n\n -Motiva\u021bia conform c\u0103reia proiectelor \u00een cauz\u0103 este deja produs nu are o baz\u0103 \u0219tiin\u021bific\u0103. Impactul asupra biodiversit\u0103\u021bii nu poate fi limitat la nivelul adus de construc\u021biile \u00een diferite faze de execu\u021bie. Impactul cel mai mare va fi produs \u00een special dup\u0103 punerea \u00een operare a hidrocentralelor, Cel mai mare impact de mediu se va produce la momentul extragerii apei din albia original\u0103 (amonte), dar \u0219i al devers\u0103rii apei \u00een aval, dup\u0103 trecerea prin turbine. <\/p>\n\n\n\n Argumente specifice celor mai importante proiecte ce se \u00eencadreaz\u0103 \u00een situa\u021biile men\u021bionate: <\/strong><\/p>\n\n\n\n 1.Amenajarea din Defileul Jiului<\/strong><\/p>\n\n\n\n –<\/strong>Continuarea lucr\u0103rilor la hidrocentrala Bumbe\u0219ti – Dumitra – Livezeni a fost oprit\u0103 \u00een instan\u021b\u0103 \u00een 2017 pe considerente de mediu. Curtea de Apel Bucure\u0219ti a anulat prin decizia definitiv\u0103 dat\u0103 \u00een dosarul nr. 10058\/3\/2017, autoriza\u021biile de construire ale hidrocentralei, emise de Consiliul Jude\u021bean Hunedoara \u0219i de Consiliul Jude\u021bean Gorj, iar continuarea lucr\u0103rilor a devenit practic ilegal\u0103. \u00cenalta Curte de Casa\u021bie \u0219i Justi\u021bie, \u00een luna februarie 2022, a hot\u0103r\u00e2t rejudecarea cazului pentru anularea deciziei etapei de \u00eencadrare pentru proiectul hidroenergetic Bumbe\u0219ti-Livezeni fapt ce a demonstrat c\u0103 indiferent de eforturile procedurale, de documenta\u021biile tehnice pe care le elaboreaz\u0103 pentru a dovedi c\u0103 nu va exista impact de mediu semnificativ sau de suportul unor autorit\u0103\u021bi ale statului, acest proiect r\u0103m\u00e2ne incompatibil cu legisla\u021bia european\u0103 \u0219i na\u021bional\u0103 pentru protec\u021bia mediului. <\/p>\n\n\n\n -Amenajarea hidroenergetic\u0103 Bumbe\u0219ti-Dumitra-Livezeni este situat\u0103 \u00een Parcul Na\u021bional Defileul Jiului, \u00eenfiin\u0163at \u00een anul 2005 prin H.G. 1581 privind instituirea regimului de arie natural\u0103 protejat\u0103 pentru noi zone. El este inclus \u00een re\u0163eaua interna\u0163ional\u0103 de arii protejate Natura 2000 sub denumirea de ROSCI 0063 Defileul Jiului, fiind \u00eencadrat de alte trei arii protejate: ROSCI 0129 Nordul Gorjului de Vest la vest, ROSCI 0128 Nordul Gorjului de Est la est \u015fi ROSCI 0188 Par\u00e2ng la nord-est.<\/p>\n\n\n\n -un studiu realizat \u00een 2011 de Universitatea Ovidius din Constan\u021ba<\/a> pentru Administra\u021bia Parcului Na\u021bional Defileul Jiului arat\u0103 c\u0103 \u201ecel mai important factor de natur\u0103 s\u0103 duc\u0103 la modific\u0103ri profunde \u00een fauna parcului este reprezentat de construirea barajului din nordul defileului. \u00cen cazul d\u0103rii \u00een folosin\u0163\u0103 a barajului, \u00een condi\u0163iile persisten\u0163ei secetei, capacitatea Jiului de a sus\u0163ine ecosisteme acvatice viabile \u00een aval de baraj va disp\u0103rea<\/strong>. […] Un impact major se va resim\u0163i \u015fi asupra altor specii de vertebrate de interes comunitar de pe teritoriul parcului: 1122 Gobio uranoscopus (Porcu\u0219or de vad); 1138 Barbus meridionalis (Mreana v\u00e2n\u0103t\u0103); 1146 Sabanejewia aurata; 1163 Cottus gobio (Zgl\u0103voac\u0103), specii de pe\u015fti enumerate \u00een anexa II a Directivei Consiliului 92\/43\/CEE \u015fi \u00een anexele Legii 49\/2011); 1361 Lynx lynx (r\u00e2s) (specie inclus\u0103 \u00een anexa II a Directivei Consiliului 92\/43\/CEE \u015fi \u00een anexele Legii 49\/2011); specii de mamifere ca Cervus elaphus (cerb ro\u0219u), Capreolus capreolus (c\u0103prioara), Felis silvestris (pisica s\u0103lbatic\u0103). Modificarea debitului Jiului \u015fi afluen\u0163ilor va avea efecte directe \u015fi asupra habitatelor din imediata vecin\u0103tate a albiei: 91E0* P\u0103duri aluviale cu Alnus glutinosa \u015fi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae; 3220 Vegeta\u0163ie herbacee de pe malurile r\u00e2urilor montane; 3230 Vegeta\u0163ie lemnoas\u0103 cu Myricaria germanica de-a lungul r\u00e2urilor montane; 3240 Vegeta\u0163ie lemnoas\u0103 cu Salix eleagnos de-a lungul r\u00e2urilor montane.\u201d<\/p>\n\n\n\n -Proiectul ar avea o capacitate instalat\u0103 de 65 MW \u0219i ar urma s\u0103 produc\u0103 269 GWh anual<\/a>, adic\u0103 0,47% din produc\u021bia anual\u0103 de electricitate a Rom\u00e2niei (de 56,2 TWh \u00een 2020).<\/p>\n\n\n\n -Indicatorii economici ai proiectului nu au fost actualiza\u021bi \u00een ultimii 20 de ani, \u0219i nu reflect\u0103 efectele cauzate de schimb\u0103rile climatice precum sc\u0103derea debitului Jiului \u0219i perioadele de secet\u0103 \u00eendelungat\u0103.<\/p>\n\n\n\n 2. Amenajarea hidroenergetic\u0103 R\u0103stoli\u021ba<\/strong> <\/p>\n\n\n\n -amenajarea este amplasat \u00een situl Natura 2000 C\u0103limani-Gurghiu (ROSCI0019) \u0219i \u00een situl Natura 2000 Defileul Mure\u0219ului Superior (ROSPA0030). <\/p>\n\n\n\n -Proiectul amenaj\u0103rii hidroenergetice R\u0103stoli\u021ba afecteaz\u0103 negativ starea ecologic\u0103 a cel pu\u021bin 10 corpuri de ap\u0103, dintre care 8 vor fi deteriorate grav, \u00eenc\u0103lc\u00e2ndu-se printre altele principiul nondeterior\u0103rii stabilit prin Directiva cadru privind apa (DCA).<\/p>\n\n\n\n -Impactul semnificativ al acestui proiect hidroenergetic este eviden\u021biat at\u00e2t \u00een studii de specialitate, c\u00e2t \u0219i \u00een planurile de management ale parcurilor na\u021bionale (C\u0103limani \u0219i Defileul Mure\u0219ului Superior) care se suprapun cu proiectul. De exemplu, \u00een studiul de evaluare global\u0103 a impactului AHE R\u0103stoli\u021ba asupra mediului \u00eenconjur\u0103tor, realizat de c\u0103tre Institutul de Studii \u0219i Proiect\u0103ri Hidroenergetice (ISPH) \u0219i RENEL, \u00een 1996, se men\u021bioneaz\u0103 c\u0103 impactul pe care AHE R\u0103stoli\u021ba \u00eel va avea asupra ecosistemelor acvatice din perimetrul lucr\u0103rii poate fi: reducerea biodiversit\u0103\u021bii, distrugerea efectivelor unor popula\u021bii, reducerea num\u0103rului de indivizi apar\u021bin\u00e2nd unor specii odat\u0103 cu continuarea lucr\u0103rilor, pierderea conectivit\u0103\u021bii (\u00een general popula\u021biile de pe\u0219ti nu sunt izolate, exist\u00e2nd posibilitatea deplas\u0103rii de-a lungul p\u00e2r\u00e2urilor, dar odat\u0103 cu continuarea lucr\u0103rilor c\u0103ile de migrare vor fi deteriorate) \u0219i reducerea debitelor.<\/p>\n\n\n\n -\u00cen plus, referitor la lacul de acumulare, \u00een studiul de impact din 1996 se preconizeaz\u0103 c\u0103 vor ap\u0103rea urm\u0103toarele schimb\u0103ri asupra ecosistemelor acvatice: \u201epe sectorul aval de baraj p\u00e2n\u0103 la prima confluen\u021b\u0103, ihtiofauna va disp\u0103rea sau \u00een cel mai bun caz va fi slab reprezentat\u0103, deoarece debitul de servitute \u0219i eventualul debit provenit din diferen\u021ba de bazin, nu va fi suficient pentru speciile caracteristice”. Prin urmare, se poate vedea clar faptul c\u0103 prin continuarea acestui proiect vor avea de suferit popula\u021biile speciilor de pe\u0219ti. Un efect negativ semnificativ va fi chiar asupra speciei Hucho hucho (lostri\u021ba), una dintre speciile pentru care a fost declarat situl Natura 2000 C\u0103limani-Gurghiu (ROSCI0019), \u0219i care este considerat\u0103 la nivel global a fi periclitat\u0103 dup\u0103 criteriile IUCN, iar la nivel na\u021bional ca fiind critic periclitat\u0103 dup\u0103 Cartea Ro\u0219ie a Vertebratelor din Rom\u00e2nia.<\/p>\n\n\n\n -studii mai recente, precum \u201eEvaluarea ihtiofaunei sitului ROSCI0019 C\u0103limani – Gurghiu” realizat \u00een 2015 \u00eent\u0103resc \u00een detaliu \u0219i la nivelul mai multor specii amenin\u021b\u0103rile cumulative aduse de acest proiect hidroenergetic: dispari\u021bia unor sectoare de r\u00e2u, dispari\u021bia unor specii precum Eudontomyzon danfordi (chi\u0219carul), Hucho hucho (lostri\u021ba), Barbus (meridionalis) petenyi (mreana v\u00e2n\u0103t\u0103), Sabanejewia aurata balcanica (c\u00e2ra) sau Cottus gobio (zgl\u0103voaca), fragmentarea popula\u021biilor, schimbarea\/ dispari\u021bia habitatelor etc. \u00een situl R05CI0019 C\u0103limani -Gurghiu.<\/p>\n\n\n\n -Conform studiului din 2015, se preconizeaz\u0103 faptul c\u0103 albia r\u00e2ului va fi sec\u0103tuit\u0103 \u00een aval de baraj \u00een cazul func\u021bion\u0103rii barajului de pe R\u0103stoli\u021ba, iar popula\u021biile speciilor de pe\u0219ti, cum ar fi Cottus gobio, Barbus meridionalis, Eudontomyzon danfordi, prezen\u021bi pe sec\u021biunea dintre baraj \u0219i confluen\u021ba r\u00e2ului Mure\u0219 vor disp\u0103rea la fel ca \u0219i \u00een cazul altor baraje care au trecut prin acest procedeu, de exemplu Barajul Vidraru din valea Arge\u0219ului.<\/p>\n\n\n\n -potrivit Planului de management al Parcului Na\u021bional C\u0103limani, acest proiect hidroenergetic va avea un efect semnificativ asupra tuturor speciilor de pe\u0219ti din situl ROSCI0019 C\u0103limani – Gurghiu, \u00een special asupra speciei Hucho hucho. Iar conform Planului de management al Parcului Natural Defileul Mure\u0219ului Superior \u0219i ariile protejate anexe, pe l\u00e2ng\u0103 deteriorarea habitatului de reproducere pentru lostri\u021b\u0103, \u0219i implicit a popula\u021biei lostri\u021bei din r\u00e2ul R\u0103stoli\u021ba, va fi afectat negativ \u0219i unul din cele mai valoroase habitate pentru amfibieni din Parcul Natural Defileul Mure\u0219ului Superior \u0219i ariile protejate anexe, \u0219i se vor reduce suprafe\u021bele ocupate de arini\u0219uri (Habitat 91EO*).<\/p>\n\n\n\n -Aportul energetic poten\u021bial al proiectului este foarte mic nejustific\u00e2nd sub nicio form\u0103 impactul de mediu produs fiind preconizat\u0103 o produc\u021bie anual\u0103 de 117.5 GWh<\/a>, adic\u0103 0,2% din totalul de electricitate produs\u0103 \u00een Rom\u00e2nia la nivelul anului 2020.<\/p>\n\n\n\n #haide<\/a> #ActiveCitizensFund<\/a> #Romania<\/a> #activecitizens<\/a> #EEANorwayGrants<\/a> <\/p>\n\n\n\n Activita\u021bile au loc \u00een cadrul proiectului: \u201dGuvernan\u021b\u0103 participativ\u0103 prin implicarea societ\u0103\u021bii civile \u00een protec\u021bia naturii din Rom\u00e2nia\u201d!<\/p>\n\n\n\n Proiectul derulat de Federa\u021bia Coali\u021bia Natura 2000 \u00een parteneriat cu Asocia\u021bia Pro Democra\u021bia Club Bra\u0219ov, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund Rom\u00e2nia, program finan\u021bat de Islanda, Liechtenstein \u0219i Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. <\/p>\n\n\n\n