Coali\u021bia Natura 2000 a participat in data de 03.05.2023 la dezbaterea public\u0103 pentru Proiectul de Ordin privind aprobarea nivelului de preven\u021bie \u0219i de interven\u021bie pentru prevenirea pagubelor \u0219i a accidentelor produse de specia urs (Ursus arctos). Minsiterul Mediului, institu\u021bie responsabil\u0103 cu reglementarea acestor aspecte, al\u0103turi de asocia\u021biile de v\u00e2n\u0103tori, consider\u0103 \u00een continuare c\u0103 reducerea conflictelor om-urs se poate face prin v\u00e2n\u0103toare de trofeu \u0219i prin emiterea unor cote \u201dde preven\u021bie\u201d \u00een baza unor studii par\u021biale, neasumate, nesemnate, neverificate. Coali\u021bia Natura 2000 consider\u0103 siguran\u021ba cet\u0103\u021benilor \u0219i a animalelor domestice ca fiind prioritar\u0103 \u00een orice ac\u021biune de conservare, \u00eens\u0103 nu poate sus\u021bine superficialitatea, interesele \u0219i circul din spatele fundament\u0103rii acestui proiect de ordin. O institu\u021bie public\u0103 care are ca obiectiv protec\u021bia mediului, trebuie s\u0103 \u00ee\u0219i fundamenteze deciziile \u00een mod profesional, \u0219tiin\u021bific \u0219i participativ.<\/p>\n\n\n\n
Prin OM anterior, 723\/2022, prin care s-a stabilit o cot\u0103 de preven\u021bie de aproximativ 3 ori mai mic\u0103, adic\u0103 de 140 de exemplare de urs, repartizat\u0103 la nivel jude\u021bean, s-au realizat doar 63 de recolt\u0103ri (45% din total) (conform datelor de pe site-ul Ministerului Mediului). Iar pentru exemplarele nerecoltate, exist\u0103 posibilitatea de emitere a unui ordin modificator, prin care s\u0103 se prelungeasc\u0103 valabilitatea OM 723\/2022 \u0219i pe anul \u00een curs. Din acest motiv, prezenta propunere de OM nu este justificat\u0103.<\/p>\n\n\n\n
De asemenea, posibilitatea de a extrage \u00een func\u021bie de m\u0103rimea trofeului sau alte criterii care nu \u021bin de domeniul conserv\u0103rii speciilor strict protejate, un num\u0103r de 426 de ur\u0219i din popula\u021bie cu v\u00e2n\u0103tori inclusiv str\u0103ini, face ca o serie de ur\u0219i s\u0103lbatici din care bun\u0103 parte nu provoac\u0103 probabil pagube, s\u0103 fie uci\u0219i.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen acela\u0219i timp, un num\u0103r mult mai mic de ur\u0219i, respectiv 60, care \u00eentr-adev\u0103r ar putea provoca pagube \u0219i probleme, pot fi extra\u0219i din popula\u021bie din cota de interven\u021bie. Consider\u0103m c\u0103 aceast\u0103 cot\u0103 de interven\u021bie ar trebui \u00een continuare aplicat\u0103 \u00een spiritul OUG 81\/2021 privind interven\u021bia de urgen\u021b\u0103. Altfel, nu reiese urgen\u021ba rezolv\u0103rii unor conflicte iminente. Iar \u00een ceea ce prive\u0219te cotele de preven\u021bie,<\/p>\n\n\n\n
Orice derogare de la statutul de conservare, se poate face doar \u00een lipsa altor alternative satisf\u0103c\u0103toare \u0219i pe baza unor date certe referitoare la m\u0103rimea popula\u021biei, care ar trebui s\u0103 cuprind\u0103 inclusiv informa\u021bii despre structura popula\u021biei, raportul pe sexe \u0219i clase de v\u00e2rst\u0103. \u00cen plus, ca derogarea s\u0103-\u0219i produc\u0103 efectele \u0219i s\u0103-\u0219i ating\u0103 scopul, ar trebui elimina\u021bi din popula\u021bie ur\u0219ii problematici care provoac\u0103 conflicte, \u00een urma monitoriz\u0103rii acestora. Asta dac\u0103 \u00eentr-adev\u0103r se dore\u0219te reducerea pagubelor economice \u0219i protejarea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii \u0219i integrit\u0103\u021bii omului.<\/p>\n\n\n\n
De asemenea, av\u00e2nd \u00een vedere derularea de c\u0103tre Ministerul Mediului Apelor \u0219i P\u0103durilor a Proiectului Na\u021bional care urm\u0103re\u0219te \u0219i estimarea popula\u021biei de urs prin metode genetice din fonduri Europene, consider\u0103m c\u0103 utilizarea unui studiu realizat prin metode clasice ca baz\u0103 pentru alocarea unei cote de preven\u021bie de eliminare a unui num\u0103r de 426 de ur\u0219i nu respect\u0103 principiul elementar al precau\u021biei \u00een luarea deciziilor de mediu. Se pune \u00eentrebarea dac\u0103 \u00een acest caz se justific\u0103 \u00een continuare derularea proiectului european \u00een a c\u0103rui justificare cu siguran\u021b\u0103 a fost men\u021bionat\u0103 \u0219i necesitatea unei mai bune estim\u0103ri \u0219i gestion\u0103ri a popula\u021biei de ur\u0219i.<\/p>\n\n\n\n
Permiterea recolt\u0103rii unor exemplare de urs de c\u0103tre v\u00e2n\u0103tori care pl\u0103tesc contravaloarea ac\u021biunii de ucidere a animalului strict protejat, \u0219i de asemenea preluarea anumitor p\u0103r\u021bi din acesta ca \u201dtrofeu\u201d, are de asemenea cel mai probabil ca efect alegerea preferen\u021bial\u0103 a exemplarelor de recoltat din motive economice, \u00een func\u021bie de disponibilit\u0103\u021bile financiare \u0219i dorin\u021ba \u201ccump\u0103r\u0103torului\u201d \u0219i nu are nici o leg\u0103tur\u0103 cu m\u0103surile de conservare a speciei, sau remedierea anumitor eventuale deregl\u0103ri \u00een structura popula\u021biei (\u00een lipsa unui studiu \u0219tiin\u021bific amplu \u00een acest sens nu se poate justifica extragerea masculilor dominan\u021bi, a\u0219a cum recomand\u0103 studiul care fundamenteaz\u0103 prezentul Ordin).<\/p>\n\n\n\n
Metoda de v\u00e2n\u0103toare uzitat\u0103 cel mai frecvent, respectiv a\u0219a zisa metod\u0103 la p\u00e2nd\u0103 \u0219i la dibuit, presupune de fapt \u00een multe cazuri atragerea ur\u0219ilor la puncte de hr\u0103nire unde uciderea acestora este mai facil\u0103 pentru v\u00e2n\u0103tori. Acest mod de ac\u021biune duce \u00een continuare la condi\u021bionarea speciei de surse de hran\u0103 altele dec\u00e2t cele naturale \u0219i induce de asemenea \u0219i o rat\u0103 de supravie\u021buire mai mare a speciei, la un num\u0103r mai mare de progenituri, respectiv cercul vicios de tip \u201dfarming\u201d care nu ar trebui permis pentru o specie strict protejat\u0103. Alterarea condi\u021biilor naturale de via\u021b\u0103 \u0219i a comportamentului ur\u0219ilor prin hr\u0103nire \u00een scop de v\u00e2nare nu poate fi considerat\u0103 o m\u0103sur\u0103 de conservare valid\u0103. \u00cen urma unei reduceri accidentale sau de alt\u0103 natur\u0103 a acestui tip de hr\u0103nire (de exemplu competi\u021bie mai mare la locul de hr\u0103nire) odat\u0103 devenit obicei, duce la apropierea ur\u0219ilor de zonele antropice \u0219i provocarea de pagube.<\/p>\n\n\n\n
V\u00e2n\u0103toarea la goan\u0103 probabil nu poate fi de asemenea considerat\u0103 m\u0103sur\u0103 de conservare valid\u0103 pentru c\u0103 ea ar conduce mai ales \u00een cazul ac\u021biunilor cu v\u00e2n\u0103tori str\u0103ini, la uciderea aleatorie a ur\u0219ilor care trec prin zon\u0103 atunci c\u00e2nd ei sunt prezen\u021bi (\u0219i care investesc timp \u0219i bani pentru a \u00eempu\u0219ca ur\u0219i).<\/p>\n\n\n\n
Con\u021binut Studiu evaluare carnivore mari<\/strong><\/p>\n\n\n\n \u00cen primul r\u00e2nd, studiul este unul par\u021bial (nefinalizat) \u0219i neasumat, \u00een lipsa autorului sau autorilor acestuia. Consider\u0103m c\u0103 decizii importante de management legat de popula\u021bia unei specii strict protejate, nu pot fi bazate pe un studiu neterminat, anonim, neasumat \u0219tiin\u021bific de niciun expert, colectiv de experti, sau institut de cercetare.<\/p>\n\n\n\n Studiul face referire printre altele la \u201dgospod\u0103rirea judicioas\u0103\u201d a faunei de interes cinegetic, prin estimarea m\u0103rimii popula\u021biei, dar \u0219i prin \u201dstabilirea unor propuneri de nivel maxim de preven\u021bie care s\u0103 nu afecteze m\u0103rimea sau structura popula\u021biilor, pentru conducerea acestora spre nivele considerate optime.\u201d \u00cens\u0103, m\u0103rimea \u0219i structura popula\u021biei de ur\u0219i, nu are cum s\u0103 nu fie afectat\u0103 dac\u0103 se extrag 426 de exemplare, mai ales f\u0103r\u0103 a avea o situa\u021bie clar\u0103 a structurii actuale a popula\u021biei. \u00cen acest sens, orice recomandare pertinent\u0103 ar trebui f\u0103cut\u0103 dup\u0103 finalizarea studiului genetic, care ar trebui s\u0103 furnizeze \u0219i structura pe sexe \u0219i clase de v\u00e2rst\u0103.<\/p>\n\n\n\n Astfel, recomand\u0103rile referitoare la cote ar trebui s\u0103 fie \u00eenso\u021bite \u0219i de propuneri cu privire la num\u0103rul de masculi\/femele, respectiv de c\u00e2\u021bi ur\u0219i adul\u021bi sau subadul\u021bi ar trebui extra\u0219i. Cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t \u00een general, exemplarele problematice sunt cele tinere. \u00cen ceea ce prive\u0219te efectivele optime la care se face referire, nu exist\u0103 o estimare pertinent\u0103 acceptat\u0103 a nivelului\/valorii acesteia \u00een momentul de fa\u021b\u0103 (nici la nivelul comunit\u0103\u021bii \u0219tiin\u021bifice \u0219i nici la cel al factorilor cheie interesa\u021bi), dat fiind c\u0103 la calculul acestora ar trebui inclus\u0103 \u0219i baza trofic\u0103 antropogen\u0103 (\u00een special cea reprezentat\u0103 de hr\u0103nirea complementar\u0103 din p\u0103durile \u021b\u0103rii).<\/p>\n\n\n\n Legat de metodologie \u0219i calcule, am identificat numeroase deficien\u021be. De exemplu, \u00een ceea ce prive\u0219te \u201dcorela\u021bia direct\u0103\u201d dintre densitate urs \u0219i num\u0103r pagube produse (unde r=0.20 \u0219i p<0.001), aceasta este una slab\u0103, nesemnificativ\u0103 (conven\u021bional, coeficien\u021bi r mai mici de 0.3 indic\u0103 o corela\u021bie slab\u0103 \u00eentre variabilele analizate). De asemenea, corela\u021bia dintre densitate urs \u0219i valoare pagube este una \u0219i mai slab\u0103 (r=0.13).<\/p>\n\n\n\n Legat de analiza datelor la nivel de fond cinegetic, jude\u0163 \u015fi la nivel de \u0163ar\u0103, s-a \u00eencercat calcularea unui nivel minim \u0219i maxim de indivizi la nivel na\u021bional. Pentru calculul valorii minime a fost folosit\u0103 valoarea maxim\u0103 raportat\u0103 \u00een anul 2018 (7,200 exemplare). Apoi, la aceast\u0103 cifr\u0103 a fost aplicat procentul mediul de cre\u0219tere a popula\u021biilor de urs la nivel mondial, adic\u0103 1,136, rezult\u00e2nd un num\u0103r minim de 7,703 indivizi, ceea ce reprezint\u0103 un calcul eronat. Pentru valoarea maxim\u0103 a indivizilor, s-a mers pe evaluarea realizat\u0103 de gestionarii fondurilor cinegetice, la care s-a aplicat un coeficient de corec\u021bie. Metodologia de calcul a celor 2 valori (minim \u0219i maxim) nu are sens. Pentru minim s-a mers pe estimarea unei cre\u0219teri \u00een raport cu o valoare stabilit\u0103 \u00een anul 2018 (la nivel de bioregiune \u0219i prin date colectate prin sondaj) iar pentru maxim s-a mers pe valori calculate plec\u00e2nd de la num\u0103rul de ur\u0219i raporta\u021bi de gestionari la nivel de fond cinegetic, la care s-a aplicat o corec\u021bie de 50%, care nu are nicio origine \u0219tiin\u021bific\u0103, deoarece articolul citat nu con\u021bine metode sau rezultate care s\u0103 sugereze c\u0103 valoarea aceasta poate fi folosit\u0103 ca valoare de corec\u021bie a unei popula\u021bii.<\/p>\n\n\n\n De asemenea, se men\u021bioneaz\u0103 existen\u021ba unui mecanism de reglaj intrapopula\u021bional, prin care masculii ucid puii (adic\u0103 reduc \u0219i regleaz\u0103 m\u0103rimea popula\u021biei de urs \u00een mod natural). \u00cens\u0103 \u00een ultimul paragraf se precizeaz\u0103 exact dorin\u021ba ca masculii sa fie extra\u0219i din popula\u021bie, adic\u0103 se recomand\u0103 exact reducerea unui element important din sistemul de reglaj natural al popula\u021biei (un mecanism care trebuie \u00eencurajat, nu perturbat)<\/p>\n\n\n\n Arii protejate<\/strong><\/p>\n\n\n\n Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 o parte important\u0103 din fondurile cinegetice se afl\u0103 par\u021bial sau total \u00een arii naturale protejate de interes comunitar \u0219i na\u021bional, \u00een care v\u00e2n\u0103toarea este permis\u0103, dintre care unele au fost desemnate chiar pentru protec\u021bia speciilor de carnivore mari, consider\u0103m c\u0103 analiza cotelor de preven\u021bie propuse la specia urs ar trebui s\u0103 \u021bin\u0103 cont \u00een fiecare caz \u00een parte de prevederile planurilor de management aprobate ale ariilor naturale protejate sau dac\u0103 acestea nu exist\u0103, de seturile de m\u0103suri de conservare cu caracter provizoriu existente. Astfel, ar trebui ca Ordinul de Ministru s\u0103 fac\u0103 distinc\u021bia clar\u0103 \u0219i s\u0103 existe precizarea explicit\u0103 a num\u0103rului de ur\u0219i care se propun a se recolta \u00een arii naturale protejate de interes na\u021bional \u0219i comunitar \u0219i \u00een afara acestora.<\/p>\n\n\n\n \u00cen opinia noastr\u0103,<\/p>\n\n\n\n constituie o \u00eenc\u0103lcare flagrant\u0103 a Directivei Habitate 92\/43\/CEE \u0219i a prevederilor Ordonan\u021bei de Urgen\u021b\u0103 nr. 57\/2007 \u201cprivind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei \u015fi faunei s\u0103lbatice\u201d, aprobat\u0103 prin legea 49\/2011.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Coali\u021bia Natura 2000 a participat in data de 03.05.2023 la dezbaterea public\u0103 pentru Proiectul de Ordin privind aprobarea nivelului de preven\u021bie \u0219i de interven\u021bie pentru prevenirea pagubelor \u0219i a accidentelor produse de specia urs (Ursus arctos). Minsiterul Mediului, institu\u021bie responsabil\u0103 cu reglementarea acestor aspecte, al\u0103turi de asocia\u021biile de v\u00e2n\u0103tori, consider\u0103 \u00een continuare c\u0103 reducerea conflictelor[…]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":2549,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[28],"tags":[],"class_list":["post-2644","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-news"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/advocacy.natura2000.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2644","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/advocacy.natura2000.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/advocacy.natura2000.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/advocacy.natura2000.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/advocacy.natura2000.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2644"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/advocacy.natura2000.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2644\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2645,"href":"https:\/\/advocacy.natura2000.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2644\/revisions\/2645"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/advocacy.natura2000.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2549"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/advocacy.natura2000.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2644"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/advocacy.natura2000.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2644"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/advocacy.natura2000.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2644"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}\n