Comisia Europeana a elaborat de curand Evaluarea din 2022 a punerii în aplicare a politicilor de mediu, în ceea ce privește România. Din rezumatul acestei evaluări, am aflat în mod oficial ceea ce se intuiește deja în spațiul public, însă despre care se vorbește mult prea puțin: suntem pe ultimul loc la multe capitole. Astfel, România riscă să plătească amenzi pentru mai multe neconformități. Însă cel mai grav aspect este impactul indirect al indiferenței și impotenței autorităților în ceea ce privește mediul și calitatea acestuia: sănătatea publică și afectarea mai multor servicii de mediu ensențiale pentru o calitate mai bună a vieții. Toate aceste probleme persistă deși România beneficiază de finanțări UE pentru mediu, în valoare de 1.11% din PIB, iar raportul menționează în mod clar că ”dificultățile la nivel de capacități administrative și problemele de absorbție împiedică utilizarea adecvată a fondurilor disponibile în domeniul mediului” si că România ”întâmpină dificultăți și în ceea ce privește stabilirea priorităților și planificarea”. În timp ce la nivelul UE se discută despre ecoinovare, economie circulară și pactul verde european (pentru a atinge obiectivul de neutralitate climatică până în 2050), România se afundă în gunoaie, ape murdare, aer toxic, lemn ilegal și lipsă de educație.
La capitolul biodiversitate, reamintim că România trebuie să atingă țintele de protecție de 30% din suprafața terestră și 30% din cea maritimă din care 10% reprezentând strictă protecție. La acestea se adaugă integrarea de coridoare ecologice, gestionarea eficientă și eficace a ariilor protejate și alte acțiuni de refacere a ecosistemelor degradate.
Chiar dacă avem creștere economică, aceasta trebuie să fie decuplată de producția de deșeuri și alte practici nesustenabile. Mai mult, intensitatea emsiilor de gaze cu efect de seră din economia României, continuă să fie de două ori mai mare decât media europeană deși, ca stat membru UE și semnatar al Acordului de la Paris, avem ca țintă reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, până în 2030, cu 55% față de nivelul din 1990.
În concluzie, această analiză a Comisiei Europene ne arată încă odată ca suntem repetenți la capitolul mediu, din pricina următoarelor probleme:
- Lipsa de progrese în domeniul reciclării și compostării, un plan național de gestionare a deșeurilor neactualizat, continuarea practicilor ilegale de depozitare a deșeurilor.
- Lipsa de progrese în domeniul gestionării apelor, a tratării apelor urbane reziduale, a serviciilor de canalizare.
- Lipsa eforturilor reale pentru îmbunătățirea calității aerului: valori depășite ale particulelor în suspensie și ale dioxidului de azot. De asemenea, România este singurul stat membru care nu și-a adoptat încă programul național de control al poluării atmosferice, fapt pentru care Comisia a decis să inițieze un dosar în Cadrul Curții de Justiție.
- Progrese limitate și la capitolul situri Natura 2000: în continuare avem multe arii protejate doar pe hârtie, fără o gestionare reală.
- Sistemul forestier necesită o reformă reală, în timp ce România merge 2 pași înainte și 3 înapoi: se supune dezbaterii publice o strategie forestieră modernă, insă decidenții emit norme silvice înainte de adoptarea strategiei iar inițiativele de conservare a pădurilor în temeiul Directivelor UE sunt pe planul 2.
- Slabă accesare a fondurilor europene pentru mediu și climă
- Slabă guvernanță, în care accesul la informații, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție sunt încă subiecte puse sub semnul întrebării.
Raportul integral se poate consulta la adresa: https://environment.ec.europa.eu/system/files/2022-09/Romania%20-%20EIR%20Country%20Report%202022%20%28RO%29.PDF
Activitațile au loc în cadrul proiectului: ”Guvernanță participativă prin implicarea societății civile în protecția naturii din România”!
Proiectul derulat de Federația Coaliția Natura 2000 în parteneriat cu Asociația Pro Democrația Club Brașov, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.