Scrisoare deschisă adresată Președintelui României, domnul Klaus Werner Iohannis // Subiect: Proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr.407/2006, transmisă spre promulgare de către Camera Deputaților
În atenţia: Președintelui României, domnul Klaus Werner Iohannis
Spre ştiinţă: Administraţiei Prezidenţiale – Departamentul climă și sustenabilitate
Subiect: Proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr.407/2006, transmisă spre promulgare de către Camera Deputaților
STIMATE DOMNULE PREȘEDINTE,
În numele organizațiilor semnatare, vă rugăm respectuos să RETRIMITEȚI către Parlament, în vederea reexaminării propunerii legislative Plx 369/2021 Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr.407/2006 – plx 369/2021 și L180/2021 (numită în continuare proiect de lege), pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr.407/2006, adoptată marți, 9 noiembrie 2021, de Camera Deputaților în momentul care vă va fi trimisă spre promulgare.
Credem cu toată convingerea că reexaminarea de către Parlament sau, în ultimă instanță, contestarea la Curtea Constituțională a României sunt singurele soluții firești și rezonabile în condițiile în care, proiectul de lege, în forma în care a fost adoptată, este un veritabil ATENTAT la adresa BIODIVERSITĂȚII ROMÂNIEI, permițând vânarea, fără limită, până la extincție, a populațiilor speciilor de păsări migratoare care folosesc teritoriul țării noastre pentru cuibărit, migrație sau iernare.
În acest sens, vă încredințăm că această proiectul de lege contravine flagrant principiilor fundamentale care guvernează protecția, conservarea și utilizarea durabilă a speciilor de păsări sălbatice așa cum sunt aceste principii statuate în Directiva nr. 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice – Directiva ”Păsări”, în legislația națională care transpune Directiva ”Păsări” sau în convențiile/acordurile internaționale de mediu ratificate de România.
Cel puțin la fel de grav este faptul că acest proiect de lege, nu se limitează la a crea cadrul extincției cauzată de vânătoare a populațiilor de păsări migratoare ci se asigură că această vânare fără limite, este intangibilă juridic, prin dezafectarea posibilității contestării ei în Justiție (pe motiv că aceeași Justiție și-a permis să blocheze vânarea păsărilor sălbatice, tocmai pentru că se desfășura cu încălcarea normelor naționale, comunitare sau internaționale de protecție, conservare și utilizarea durabilă a acestor specii).
ÎN SUSȚINEREA ACESTEI CERERI, VĂ RUGĂM SĂ LUAȚI ÎN CONSIDERARE, URMĂTOAREA ARGUMENTAȚIE:
CONȚINUTUL PROIECTULUI DE LEGE
Proiectul de modificare al Legii nr. 407/2006, privind vânătoarea și protecția faunei cinegetice, prevede în esență două modificări importante:
- prin modificarea art. 6, alin. (1), lit. f); art. 1, lit. h); art. 24 Legii nr. 407/2006 și Anexei nr. 1 B la Legea nr. 407/2006, Propunerea legislativă elimină obligația Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor de a stabili anual cote de recoltă/ vânătoare pentru speciile de păsări migratoare (menținând doar obligația stabilirii cotelor de recoltă pentru specia căprior și pentru celelelte specii de interes cinegetic ”sedentare” admise la vânătiare). Obligația stabilirii cotelor de recoltă/vânătoare pentru speciile de păsări migratoare este înlocuită prin reglementarea unui ”număr maxim de exemplare de păsări/specie ce pot fi vânate într-o zi de către un vânător” (exemplu: 25 de exemplare de ciocârle/zi/vânător; 10 exemplarede gâscăde vară/zi/vânător; 20 de exemplare din specia titurică/zi/vânător; 25 de exemplare din specia prepeliță/zi/vânător etc.)
- prin modificarea art. 28, alin. (3), lit b) din Legea 407/2006 se scurtează stagiul de pregătire al candidaturii la obținerea permisului permanent de vânătoare, de la perioada de 1 an la o perioadă de numai șase luni.
COTELE DE RECOLTĂ ȘI CONSECINȚELE ELIMINĂRII LOR
Până la aprobarea prezentei legi, fauna de interes cinegetic a României reprezentată de păsările migratoare se putea vâna pe baza aprobării anuale a unor cotă de recoltă.
Potrivit definiției din Legea 407/2006,cota de recoltă reprezintă ”numărul de exemplare din fauna de interes cinegetic aprobat anual de către administrator pe specii și gestionar (…), care se poate vâna în cadrul unui fond cinegetic”;
Așadar, Cota de recoltă/ vânătoare are un rol esențial în economia vânătorii, fiind una din premisele și garanțiile fundamentale ale protecției, conservării și utilizării durabile a biodiversității (reprezentate de fauna de interes cinegetic) pentru că asigură o limitare certă a vânătorii prin stabilirea,(teoretic pe baza unor studii/cercetări) unui număr maxim fix de animale per specie (cu necessitate mai mic decât efectivele populației) ce pot fi împușcate anual, indiferent câți vânători (români sau străini) vânează acest număr de animale, pe parcursul sezonului respectiv. Cota de recoltă este menită, deci să asigure predictibilitatea impactului vânătorii asupra efectivelor speciilor vânate, în condițiile în care: este stabilită/cunoscută anterior debutului vânătorii (acoperind astfel, dimensiunea preventivă obligatorie pe care trebuie să o îndeplinească orice măsură de protecție a mediului și de utilizare durabilă a biodiversității) și este în mod necesar mai mică (sau semnificativ mai mică) decât efectivul populației asupra căreia se exercită vânătoarea pe un teritoriu, reprezentând, deci, un procent/o fracțiune din populația respectivă (aspect ce presupune cunoașterea/evaluarea efectivelor populațiilor din care se extrage această cotă de recoltă). În plus, cota de recoltă ar trebui calculată printr-o metodologie științifică pentru a fi compatibilă cu exigențele principiilor conservării și utilizării durabile ale acestor specii.
Proiectul de lege elimină obligația anuală a administratorului faunei de intere cinegetic (Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor) de a stabili cote de recoltă pentru speciile de păsări migratoare admise la vânătoare permițând, astfel, vânarea acestor păsări fără acordul administratorului și într-un număr care nu mai este stabilit anual de administrator. ”Vidul” științific și ecologic provocat de eliminarea Cotelor de recoltă este mascat prin introducerea direct în proiectul de lege (evident, tot nefundamentat) a unui” număr maxim de exemplare de păsări/specie ce pot fi vânate într-o zi de către un vânător” (De exemplu un vânător poate vâna într-o zi, un nr. maxim de 25 de ciocârlii, 10 gâște de vară, 10 gârlițe mari, 50 de grauri, 20 de exemplare de porumbel gulerat, 25 de prepelițe, 20 de exemplare de turturică, etc)
Această nouă soluție legislativă este însă un simulacru de limitare a vânătorii, o pseudo-limitare, (radical și substanțial diferită de limitarea veritabilă garantată prin cota de recoltă), pentru că NU prevede și limitarea numărului de vânători care pot vâna” numărul maxim de păsări/specie/zi” într-un sezon de vânătoare. Or, dacă numărul de vânători (care pot vâna numărul maxim de păsări stabilit de proiectul de lege), NU este limitat, înseamnă că numărul maxim de exemplare/specie ce pot fi vânate anual în România (pe care cotele de recoltă însumate îl indică cu claritate ) este IMPREDICTIBIL dar mai înseamnă și că acest număr de exemplare/specie vânat anual în România, poate DEPĂȘI EFECTIVELE totale ale populațiilor acestor specii care cuibăresc în România, care tranzitează în pasaj prin România sau care iernează în România, fapt completamente ABERANT din perspectiva imperativelor protecției, conservării și utilizării durabile a bioduiversității.
În CONCLUZIE, proiectul de lege nu face de fapt, decât să înlocuiască o normă care asigură predictibilitatea vânătorii prin limitarea ei certă (cotele de recoltă) și fundamentată științific cu o normă incapabilă să mai garanteze ceva, deci cu o NORMĂ care contravine flagrant principiilor protecției, conservării și utilizării durabile a biodiversității (reprezentată în acest caz de fauna de interes cinegetic).
Exemplu de simulare pentru prevederile proiectului de lege:
În România sunt 70000 de vânatori la care se pot adăuga alte mii de vânători străini care sunt invitați de asociațiile românești). Într-o simulare în care numai 2000 de vânători (ceva mai puțin de 3% din vânătorii români) vâneaza numărul maxim de păsări /zi în perioada sezonului de vânatoare rezultă că: într-un an s-ar putea vâna întregul efectiv populațional al mai multor specii de păsări care folosesc teritoriul României pentru cuibărit, pasaj sau iernare sau chiar dublul/triplul/cvadruplul efectivului populațional al mai multor specii de păsări care folosesc teritoriul României pentru cuibărit, pasaj sau iernare (sau chiar un număr mai mare de păsări decât efectivul populațional al unor specii la nivel European) ca de exemplu:
Se permite vânarea a 1.800.000 de exemplare de turturică în condițiile în care (potrivit datelor estimate cu ocazia raportarii în baza art. 12 din Directiva ”Păsări”) efectivul din România este estimat la 120.000- 300.000 de perechi;
Se permite vânarea a 3.660.000 de exemplare din specia gâscă de vară, în condițiile în care, Populația în timpul pasajelor este estimată la 6110-16162 exemplare, iar populația care iernează la noi este de 4598- 12510 exemplare (populația cuibăritoare din Europa este formată din 120.000-190.000 de perechi, în Europa iernează anual aproximativ 390.000 de indivizi);
Se permite vânarea a 2.440.000 de exemplare din specia gârliță mare, în condițiile în care populația cuibăritoare din Europa este de 62.000-72.000 de perechi, iar între populatia estimată în timpul pasajului este de 143.600 -417000;
Se permite vânarea a 9.000.000 (9 milioane) de exemplare de cocoșar (sturz de iarnă), în condițiile în care, în România populația cuibăritoare de cocoșar este de 259000-516000 de perechi cuibăritoare;
Se permite vânarea a 3.300.000 de exemplare de rață mare în conditiile în care populația care ierneaza este estimată între 54391-228791 de indivizi;
Se pot vâna 3.200.000 de exemplare de rață mică în condițiile în care populația în pasaj ar fi estimată la cca 200000-300000 de exemplare);
MOTIVUL REAL AL PROMOVĂRII ACESTEI PROPUNERI LEGISLATIVE
îl consituie faptul că în anul 2019 și în anul 2020, Justiția a împiedicat vânarea păsărilor sălbatice, suspendând/anulând cotele de recoltă/vânătoare la aceste specii (pe motiv că erau nefundamentate științific pe studiile/cercetările prevăzute de legislația națională și comunitară-Directiva ”Păsări” iar pe alocuri erau chiar mai mari decât populațiile lor prezente în România https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/vanatoarea-a-36-specii-de-pasari-salbatice-a-fost-interzisa-zse-impusca-de-fapt-alte-pasari.html).
ÎN ESENȚĂ, INSTANȚELE DE JUDECATĂ AU SUSPENDAT/ ANULAT
cotele de recoltă la speciile de păsări, pentru că și după ce, timp de ani de zile, aceste COTE s-au stabilit și aprobat ”ca medie aritmetică a cotelor aprobate în anii anteriori (în ultimii 5 ani) ”, respectiv cu încălcarea principiului durabilității (utilizării durabile), fără să fie avută în vedere o metodologie științifică de calcul a acestor cote și în absența datelor provenite din studiile care, prin lege și printr-o Directivă Europeană (Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice), reprezintă fundamentul protecției, conservării, gestionării și utilizării durabile a acestor specii de păsări. (studiile prevăzute de dispozițiile art. 33, alin. (8) din OUG nr. 57/2007 și ale Anexei nr. 8 la OUG (care transpun dispozițiile art. 10 și ale Anexei nr. V a Directivei 2009/147 CE-Directiva Păsări).
EFECTUL FIRESC AL DECIZIILOR JUSTIȚIEI
era stabilirea acestor cote de recoltă pe FUNDAMENTE științifice exact așa cum au statuat Instanțele de judecată. Aceste decizii ale Justiției au avut însă un singur effect care, din păcate, este unul pervers: proiectul de lege de față care, prin eliminarea obligației Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor de a mai aproba anual, cote de recoltă la speciile de păsări, elimină și posibilitatea contestării acestor cote de recoltă în fața instanțelor de contencios administrativ. Etosul și scopul aceastei legi poate fi redus, astfel, la o declarație de intenție și de interese a autorilor, de un cinism mai mult decât evident (care ar putea suna cam așa):
”Ca să nu fim nevoiți SĂ calculăm/ stabilim COTE DE RECOLTĂ/ VÂNĂTOARE, FUNDAMENTATE științific (așa cum au statutat instanțele de judecată și cum prevede legislația comunitară), mai bine ELIMINĂM cu totul dispoziția legală CARE NE OBLIGĂ SĂ STABILIM COTE de recoltă. În acest fel, vom putea vâna fără ca Justiția să ne mai împiedice, un număr de păsări chiar și de zece de ori mai mare decât cel stabilit prin Cotele de recoltă pe care Instanțele le-au suspendat/ anulat (pentru că erau nejustificate și nefundamentate pe studiile și cercetările care, potrivit Directivei 2009/147/CE privind conservarea păsărilor sălbatice reprezintă fundamentul protecției, conservării, gestionării și utilizării durabile a acestor specii de păsări)”.
PROIECTUL DE LEGE ESTE CONTRAR DIRECTIVEI 2009/147/CE (DIRECTIVA ”PĂSĂRI”) PENTRU CĂ REGLEMENTEAZĂ UTILIZAREA PRIN VÂNĂTOARE A PĂSĂRILOR MIGRATOARE FĂRĂ O LIMITARE FUNDAMENTATĂ ȘTIINȚIFIC
UN Argument ESENȚIAL de care nu s-a ținut seama este acela că Justiția din România (în motivarea sentinței definitive pronunțate în dosarul cu nr. 622/64/2019 a stabilit de principiu, că utilizarea prin vânătoare a păsărilor, fără o limitare a acestei vânători fundamentată științific (inclusiv pe studiile și cercetările prevăzute de Directiva ”Păsări”), reprezintă o încălcare a respectivei Directive. Ori proiectul de lege de față, TOCMAI asta face, reglementează, utilizarea prin vânătoare a păsărilor migratoare fără cote de recoltă (adică fără o limitare fundamentată științific pe studiile prevăzute de Directivă).
PROIECTUL DE LEGE REDUCE LA JUMĂTATE DURATA STAGIATURII PENTRU OBȚINEREA PERMISULUI DE VÂNĂTOARE
de la 1 an la 6 luni, în mod absolut nejustificat, în care în doar 6 luni de zile candidații ar trebui să învețe să deosebească între 36 de specii de păsări admise la vânătoare și alte câteva sute de specii de păsări care nu sunt admise la vânătoare (precum și între cel puțin 20 de specii de mamifere admise la vânătoare și alte zeci de specii de mamifere a căror vânare este interzisă).
Ori așa cum arată numărul foarte mare de cazuri de braconaj din ultimii ani (câteva sute de cazuri pe an), este evident că nici perioada actuală a stagiului (1 an de zile) nu este suficientă pentru a înlătura riscul uriaș de confuzie între specii care apare în cazul vânătorii la păsări și nu numai.
EXPUNEREA DE MOTIVE A PROIECTULUI DE LEGE
(https://www.senat.ro/legis/PDF/2021/21b147EM.pdf) ESTE TOTAL INADECVATĂ și NU JUSTIFICĂ NICIDECUM Propunerea respectivă ci, mai degrabă, o INVALIDEAZĂ. Această Expunere de Motive care încalcă prevederile normelor de tehnică legislativă codificate la art. 6, art. 20, art. 21 și art. 31 din Legea nr. 24/2000 constă într-un document de numai 3 pagini, al cărui conținut e copiat în întregimedin CEREREA DE INTERVENȚIE a Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor din România, formulată în dosarul cu nr. 622/64/2019 (cerere respinsă de instanță ca neîntemeiată). Conținutul Expunerii de motive este un amalgam incoerent în care, citarea trunchiată (și/sau scoasă din context) a câtorva paragrafe din Directiva ”Păsări” sau dintr-un Ghid de vânătoare în temeiul Directivei, se amestecă amorf cu câteva susțineri false contradictorii și sentențioase.
PROIECTUL DE LEGE ESTE NECONSTITUȚIONAL
ÎNTRUCÂT ÎNCALCĂ DREPTUL LA UN MEDIU SĂNĂTOS, consacrat de art. 35 in constituție, ÎNCALCĂ principiul priorității dreptului comunitar consacrat de art. 148 din Constituție, dar ÎNCALCĂ și princiul legalității și principiul securității juridice care decurge din principiul legalității statuate de art. 1, alin. (5) din Constituție,
ÎN CONDIȚIILE ÎN CARE:
- ESTE CONTRARĂ DIRECTIVEI nr. 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice,
- NU este CORELATĂ cu alte prevederi din dreptul intern (care transpun dispozițiile Directivei Păsăsri și ale Directivei Habitate),
- NU este corelată nici cu mai multe Convenții Internaționale ratificate prin legi,
- NU conține norme SUFICIENTE și POSIBILE
- NU este FUNDAMENTATĂ nici în raport cu normele comunitare sau internaționale și nici pornind de la dezideratele sociale sau de la insuficiența legislației în vigoare.
, după cum urmează:
- Proiectul de lege încalcă dreptul constituțional la un mediu înconjurător sănătos, consacrat de art. 35 din Constituție (Art. 35-Dreptul la mediu sănătos- (1) Statul recunoaşte dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic. (2) Statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept. (3) Persoanele fizice şi juridice au îndatorirea de a proteja şi a ameliora mediul înconjurător) – permițând vânarea până la extincție a unor populații de păsări migratoare prezente pe teritoriul României.
- Proiectul de lege ESTE CONTRAR prevederilor DIRECTIVEI nr. 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice Directivei ”Păsări” care statuează faptul că păsările pot fi vânate în condițiile în care se stabilesc pe criteriile științifice, (potrivit studiilor si cercetarilor prevazute la art. 10 si Anexa nr. V din Directivă) și se respectă niște limite compatibile cu principiul utilizării durabile/raționale iar aceste limite garantează menținerea populațiilor acestor specii la un nivel de conservare favorabil, întrucât:
- pemite vânarea unor specii de păsări care au statusuri de conservare nefavorabile potrivit ultimelor clasificări efectuate de Agenția Europeană de Mediu pe baza Raportărilor țărilor membre UE, în baza art. 12 din Directiva ”Păsări”
- permite utilizarea prin vânătoare a populațiilor de păsări sălbatice fără o LIMITĂ/LIMITARE fundamentată științific (limită ce consta tocmai în cotele de recoltă) care, potrivit art. 10 și Anexei nr. V la Directivă, trebuie stabilite în mod științific, pe baza studiilor și cercetărilor, prevăzute la art. 10 și Anexei nr. V la Directivă (studiile și cercetările care, potrivit Directivei în cauză, reprezintă fundamentul protecției, conservării și utilizării acestor specii de păsări).
- Proiectul de lege NU se integrează organic în sistemul legislație, Nu este CORELAT cu și nu este fundamentată pe alte prevederi ale Legii 407/2006 sau cu dispozițiile OUG nr. 57/2007 (care transpun dispozițiile Directivei Păsări și ale Directivei Habitate) și nu este corelat nici cu mai multe Convenții Internaționale ratificate prin legi, PRECUM: Convenţia privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie 1979 ratificată prin Legea nr. 13 din 08/01/1998; Convenția privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa, adoptata la Berna la 19 septembrie 1979, ratificată prin Legea nr. 13 din 11 martie 1993, Acordul privind conservarea păsărilor de apă migratoare african-eurasiatice, adoptat la Haga la 16 iunie 1995, ratificat prin legea nr. 89 din 10 mai 2000 (AEWA); Convenţia privind diversitatea biologică, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992 ratificată prin LEGE Nr. 58 din 13 iulie 1994.
- Proiectul de lege ESTE complet NEJUSTIFICAT și NEFUNDAMENTAT sub aspect științific, iar Documentul de fundamentare (Expunerea de motive) este atât formal cât și substanțial neconform, din perspectiva normelor de tehnică legislativă aspect incompatibil cu principiul legalității statuat de art. 1, alin. (5) din Constituție.
- Proiectul de lege NU conține norme NECESARE și SUFICIENTE iar soluțiile pe care le cuprinde nu sunt fundamentate nici din perspectiva interesului social și nici din perspectiva insuficienței legislației actuale (din contră legislația actuală care se vrea modificată conține soluții mult mai necesare, mai coerente și mai fundamentate decât această lege) aspect iarăși incompatibil cu principiul legalității statuat de art. 1, alin. (5) din Constituție.
- EFECTUL modificării legislative propuse asupra Biodiveristății este lipsit de predictibilitate, astfel încât Propunerea încalcă principiul securității juridice care decurge din principiul legalității statuat de art. 1, alin. (5) din Constituție,
Organizațiile semnatare:
Asociaţia „Alianţa Pentru Combaterea Abuzurilor”
Federația Coaliția Natura 2000 România, având ca membri cu următoarele organizații neguvernamentale:
Asociația pentru Conservarea Biodiversității Biologice
WWF România
Societatea Ornitologică Română
Asociația Parcul Natural Văcărești
ProPark Fundația pentru Arii Protejate
Fundația Eco-Civica
Centrul pentru Arii Protejate și Dezvoltare Durabilă (CAPDD) Bihor
Societatea Carpatină Ardeleană (EKE)
Asociația pentru Protecția Păsărilor și a Naturii Grupul Milvus
APS AQUA CRISIUS
Asociația Eco Assist
Societatea Ecologică Aqua Terra
Fundația Conservation Carphatia (FCC)
Ecotop Oradea
Asociația pentru Protecția Liliecilor din România
Asociația Natura Transilvaniei (ANAT)
Organizația Geoecologică Accent
Asociația Altitude filiala Banat
Asociația Rangerilor din România
Agent Green
Persoana de contact pentru eventuale clarificări este domnul George Ștefan Kudor, Director executiv al Federației Coaliția Natura 2000 România, ale cărui date de contact sunt: