La nivelul anului 2022, România, stat membru al UE, cu peste 20% din suprafață având arii protejate și cu o biodiversitate unică în Europa, nu este capabilă prin autoritățile publice responsabile pentru mediu să creeze un mecanism modern de vizualizare, interpretare și interconectare a informațiilor geospațiale de mediu și altor informații relevante (biodiversitate). În același timp, reprezentanții statului nu reușesc să transmită datele minimale actualizate, către Comisia Europeană, pentru a fi publicate pe site-uri precum geoportalul Inspire.
Problema devine mai profundă pe măsură ce observăm că sub pretextul lipsei de fonduri, nu există niciun interes pentru digitalizarea și transparentizarea unor informații strategice pentru România. Astfel, se nasc o serie de conflicte care blochează procesele reale de conservare:
- Mulți cetățeni nu știu dacă proprietățile lor se află în arii protejate și nu pot vizualiza limitele ariilor protejate
- Accesul la informații de interes public, precum zonarea, regulamentul sau planul de management al unei arii protejate este aproape imposibil de accesat de mulți cetățeni
- Autoritățile locale, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară și alte instituții nu au acces rapid, transparent și facil la limitele ariilor protejate
- Autoritățile responsabile pentru ariile protejate din România NU au un istoric al modificărilor limitelor acestora și astfel nu se pot analiza posbile abuzuri din trecut sau alte informații cu caracter dinamic
- Informațiile legate de vânătoare și efective sunt încă sub formă tabelară slab fundamentate. Deși geolocalizate, informațiile legate de incidentele cu carnivore mari (în special cu urși) nu se pot vizualiza fără conoștințe informatice solide.
- Mai multe acte normative fac referire la adrese web inexistente
- Lipsa unui sistem intregat cu ”Radarul Pădurii / SUMAL” și refuzul autorităților de a reintroduce imaginile satelitare pentru a vizualiza anomalii cu potențial de exploatare ilegală.
- Lipsa informațiilor disponibile referitoare la regimul proprietăților
- Incertitudinea caracterului legal al limitelor, mai ales în cadrul proceselor
Singurul mod în care un cetățean poate vizualiza limitele unor arii protejate este să apeleze la un exepert în sisteme informatice geografice care să utilizeze fișierele (de multe ori neactualizate) de pe site-urile autorităților, sau să folosească diverse pagini neoficiale, multe neactualizate. Apoi, cetațeanul trebuie să consulte un expert în arii protejate, pentru a înțelege diferența dintre diferitele tipuri de arii și pentru a afla ce activități sunt permise și în ce condiții.
În cadrul proiectului ”Guvernanță participativă prin implicarea societății civile în protecția naturii din România” Coaliția Natura 2000, a intervenit în cadrul grupurilor de lucru organizate la nivelul autorităților și prin mai multe adrese transmise către Ministerul Mediului, pentru a demara de urgență un sistem in formatizat transparent, accesibil și modern util atât pentru publicul general cât și pentru diverși actori sau decidenți. Reacția primită? Lipsă totală de interes.
Coaliția rămâne în continuare deschisă să sprijine autoritățile, prin capacitatea experților din rândul membrilor și va continua să atragă atenția asupra problemelor critice ce trebuie rezolvate de urgență.
Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă.
#haide #ActiveCitizensFund #Romania #activecitizens #EEANorwayGrants
Activitațile au loc în cadrul proiectului: ”Guvernanță participativă prin implicarea societății civile în protecția naturii din România”!
Proiectul derulat de Federația Coaliția Natura 2000 în parteneriat cu Asociația Pro Democrația Club Brașov, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.