Politicienii avansează cu rapiditate într-un proiect care permite modificarea limitelor ariilior protejate pentru dezvoltarea unor proiecte distructive și ineficiente de amenajări hidrotehnice (modificarea şi completarea art.(56 indice 1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice (B712/2022).
Modificările propuse încalcă constituția și principiile statului de drept, principiul retroactivității legii și conduc la subminarea ariilor naturale protejate ale României. Amendamentul propune o modificare care ridică probleme majore privind viitorul resurselor naturale din zonele ce vor fi afectate de aceste investiții, în special în contextul schimbărilor climatice și a riscurilor de diminuare a debitelor generate de seceta prelungită, fără un aport semnificativ la economia țării sau la soluționarea crizei energetice.
Contribuția proiectelor energetice vizate de amendament este nesemnificativă, infimă chiar, în comparație cu distrugerea cauzată naturii, și nu ar rezolva problema privind creșterea prețului energiei electrice invocată de inițiatorii proiectului de lege. Aceeași cantitate de energie ar putea fi obținută folosind panouri fotovoltaice. Potrivit unei analize WWF, potențialul eolian și solar cu impact redus, în locații precum terenurile degradate și acoperișuri, reprezintă echivalentul a de 17 ori țintele de energie regenerabilă la care s-au angajat țările în temeiul Acordului climatic de la Paris și ar trebui să permită aproape tuturor țărilor să realizeze sisteme energetice cu emisii reduse de carbon, cu costuri reduse și cu impact redus asupra naturii.
Amendamentul propus contravine legislației europene privind protecția mediului și nu evaluează impactul adoptării ei, nici în termeni de cantitate de energie produsă, nici de impact asupra mediului. România este în procedură de infringement încă din 2015, pentru încălcarea legislației naționale și a legislației europene privind conservarea naturii și realizarea de proiecte hidroenergetice în arii protejate. Infringement care nici până la momentul prezent nu a fost soluționat, și pentru care țara noastră riscă să primească amenzi substanțiale.
Amendamentul încalcă legislația europeană, fapt confirmat în 2021 de către Comisia Europeană care permite modificarea ariilor doar în mod excepțional în situația în care:
● se face dovada autentică a erorii științifice potrivit căreia o arie protejată ar fi fost desemnată eronat
● există evoluții naturale ale habitatelor și speciilor de interes european ce nu pot fi prevenite
● prin aplicarea corespunzătoare, la nivel de proiect, a dispozițiilor Articolului 6(4) din Directiva Habitate. Situația actuală, de facilitarea a investițiilor economice, așa cum este construirea de hidrocentrale, nu este una care să permită modificarea limitelor ariilor protejate.
-Motivația conform căreia proiectelor în cauză este deja produs nu are o bază științifică. Impactul asupra biodiversității nu poate fi limitat la nivelul adus de construcțiile în diferite faze de execuție. Impactul cel mai mare va fi produs în special după punerea în operare a hidrocentralelor, Cel mai mare impact de mediu se va produce la momentul extragerii apei din albia originală (amonte), dar și al deversării apei în aval, după trecerea prin turbine.
Argumente specifice celor mai importante proiecte ce se încadrează în situațiile menționate:
1.Amenajarea din Defileul Jiului
–Continuarea lucrărilor la hidrocentrala Bumbești – Dumitra – Livezeni a fost oprită în instanță în 2017 pe considerente de mediu. Curtea de Apel București a anulat prin decizia definitivă dată în dosarul nr. 10058/3/2017, autorizațiile de construire ale hidrocentralei, emise de Consiliul Județean Hunedoara și de Consiliul Județean Gorj, iar continuarea lucrărilor a devenit practic ilegală. Înalta Curte de Casație și Justiție, în luna februarie 2022, a hotărât rejudecarea cazului pentru anularea deciziei etapei de încadrare pentru proiectul hidroenergetic Bumbești-Livezeni fapt ce a demonstrat că indiferent de eforturile procedurale, de documentațiile tehnice pe care le elaborează pentru a dovedi că nu va exista impact de mediu semnificativ sau de suportul unor autorități ale statului, acest proiect rămâne incompatibil cu legislația europeană și națională pentru protecția mediului.
-Amenajarea hidroenergetică Bumbești-Dumitra-Livezeni este situată în Parcul Național Defileul Jiului, înfiinţat în anul 2005 prin H.G. 1581 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. El este inclus în reţeaua internaţională de arii protejate Natura 2000 sub denumirea de ROSCI 0063 Defileul Jiului, fiind încadrat de alte trei arii protejate: ROSCI 0129 Nordul Gorjului de Vest la vest, ROSCI 0128 Nordul Gorjului de Est la est şi ROSCI 0188 Parâng la nord-est.
-un studiu realizat în 2011 de Universitatea Ovidius din Constanța pentru Administrația Parcului Național Defileul Jiului arată că „cel mai important factor de natură să ducă la modificări profunde în fauna parcului este reprezentat de construirea barajului din nordul defileului. În cazul dării în folosinţă a barajului, în condiţiile persistenţei secetei, capacitatea Jiului de a susţine ecosisteme acvatice viabile în aval de baraj va dispărea. […] Un impact major se va resimţi şi asupra altor specii de vertebrate de interes comunitar de pe teritoriul parcului: 1122 Gobio uranoscopus (Porcușor de vad); 1138 Barbus meridionalis (Mreana vânătă); 1146 Sabanejewia aurata; 1163 Cottus gobio (Zglăvoacă), specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE şi în anexele Legii 49/2011); 1361 Lynx lynx (râs) (specie inclusă în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE şi în anexele Legii 49/2011); specii de mamifere ca Cervus elaphus (cerb roșu), Capreolus capreolus (căprioara), Felis silvestris (pisica sălbatică). Modificarea debitului Jiului şi afluenţilor va avea efecte directe şi asupra habitatelor din imediata vecinătate a albiei: 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae; 3220 Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane; 3230 Vegetaţie lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane; 3240 Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane.”
-Proiectul ar avea o capacitate instalată de 65 MW și ar urma să producă 269 GWh anual, adică 0,47% din producția anuală de electricitate a României (de 56,2 TWh în 2020).
-Indicatorii economici ai proiectului nu au fost actualizați în ultimii 20 de ani, și nu reflectă efectele cauzate de schimbările climatice precum scăderea debitului Jiului și perioadele de secetă îndelungată.
2. Amenajarea hidroenergetică Răstolița
-amenajarea este amplasat în situl Natura 2000 Călimani-Gurghiu (ROSCI0019) și în situl Natura 2000 Defileul Mureșului Superior (ROSPA0030).
-Proiectul amenajării hidroenergetice Răstolița afectează negativ starea ecologică a cel puțin 10 corpuri de apă, dintre care 8 vor fi deteriorate grav, încălcându-se printre altele principiul nondeteriorării stabilit prin Directiva cadru privind apa (DCA).
-Impactul semnificativ al acestui proiect hidroenergetic este evidențiat atât în studii de specialitate, cât și în planurile de management ale parcurilor naționale (Călimani și Defileul Mureșului Superior) care se suprapun cu proiectul. De exemplu, în studiul de evaluare globală a impactului AHE Răstolița asupra mediului înconjurător, realizat de către Institutul de Studii și Proiectări Hidroenergetice (ISPH) și RENEL, în 1996, se menționează că impactul pe care AHE Răstolița îl va avea asupra ecosistemelor acvatice din perimetrul lucrării poate fi: reducerea biodiversității, distrugerea efectivelor unor populații, reducerea numărului de indivizi aparținând unor specii odată cu continuarea lucrărilor, pierderea conectivității (în general populațiile de pești nu sunt izolate, existând posibilitatea deplasării de-a lungul pârâurilor, dar odată cu continuarea lucrărilor căile de migrare vor fi deteriorate) și reducerea debitelor.
-În plus, referitor la lacul de acumulare, în studiul de impact din 1996 se preconizează că vor apărea următoarele schimbări asupra ecosistemelor acvatice: „pe sectorul aval de baraj până la prima confluență, ihtiofauna va dispărea sau în cel mai bun caz va fi slab reprezentată, deoarece debitul de servitute și eventualul debit provenit din diferența de bazin, nu va fi suficient pentru speciile caracteristice”. Prin urmare, se poate vedea clar faptul că prin continuarea acestui proiect vor avea de suferit populațiile speciilor de pești. Un efect negativ semnificativ va fi chiar asupra speciei Hucho hucho (lostrița), una dintre speciile pentru care a fost declarat situl Natura 2000 Călimani-Gurghiu (ROSCI0019), și care este considerată la nivel global a fi periclitată după criteriile IUCN, iar la nivel național ca fiind critic periclitată după Cartea Roșie a Vertebratelor din România.
-studii mai recente, precum „Evaluarea ihtiofaunei sitului ROSCI0019 Călimani – Gurghiu” realizat în 2015 întăresc în detaliu și la nivelul mai multor specii amenințările cumulative aduse de acest proiect hidroenergetic: dispariția unor sectoare de râu, dispariția unor specii precum Eudontomyzon danfordi (chișcarul), Hucho hucho (lostrița), Barbus (meridionalis) petenyi (mreana vânătă), Sabanejewia aurata balcanica (câra) sau Cottus gobio (zglăvoaca), fragmentarea populațiilor, schimbarea/ dispariția habitatelor etc. în situl R05CI0019 Călimani -Gurghiu.
-Conform studiului din 2015, se preconizează faptul că albia râului va fi secătuită în aval de baraj în cazul funcționării barajului de pe Răstolița, iar populațiile speciilor de pești, cum ar fi Cottus gobio, Barbus meridionalis, Eudontomyzon danfordi, prezenți pe secțiunea dintre baraj și confluența râului Mureș vor dispărea la fel ca și în cazul altor baraje care au trecut prin acest procedeu, de exemplu Barajul Vidraru din valea Argeșului.
-potrivit Planului de management al Parcului Național Călimani, acest proiect hidroenergetic va avea un efect semnificativ asupra tuturor speciilor de pești din situl ROSCI0019 Călimani – Gurghiu, în special asupra speciei Hucho hucho. Iar conform Planului de management al Parcului Natural Defileul Mureșului Superior și ariile protejate anexe, pe lângă deteriorarea habitatului de reproducere pentru lostriță, și implicit a populației lostriței din râul Răstolița, va fi afectat negativ și unul din cele mai valoroase habitate pentru amfibieni din Parcul Natural Defileul Mureșului Superior și ariile protejate anexe, și se vor reduce suprafețele ocupate de arinișuri (Habitat 91EO*).
-Aportul energetic potențial al proiectului este foarte mic nejustificând sub nicio formă impactul de mediu produs fiind preconizată o producție anuală de 117.5 GWh, adică 0,2% din totalul de electricitate produsă în România la nivelul anului 2020.
#haide #ActiveCitizensFund #Romania #activecitizens #EEANorwayGrants
Activitațile au loc în cadrul proiectului: ”Guvernanță participativă prin implicarea societății civile în protecția naturii din România”!
Proiectul derulat de Federația Coaliția Natura 2000 în parteneriat cu Asociația Pro Democrația Club Brașov, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.